andrew-neel-237802

Singura aprobare de care aveţi nevoie e a voastră şi nu vă comparaţi parcursul cu al altora

Când lucram în industria creativă, cu ani în urmă, nu o dată am simţit că nu fac suficient de mult, că ar trebui să depun şi mai mult efort, iar asta în timp ce jonglam cu un job full-time şi proiecte independente din domeniul creativ, lucrând în unele zile şi câte 16 ore din 24. Şi mi-a luat mult timp să-mi dau seama că de multe ori în mediul respectiv exista o presiune exterioară care mă făcea să mă simt vinovată că am şi acel job, de parcă asta mi-ar fi ştirbit cu ceva creativitatea sau m-ar fi împiedicat să creez cine ştie ce obiect care ar fi revoluţionat lumea design-ului. Mi-a luat mult timp să înţeleg că NU am de ce să mă simt vinovată că am un job care-mi place, care mă ajută să mă organizez mai bine, îmi structurează activităţile zilnice şi mă face să-mi duc planurile la bun sfârşit. Şi, după ani, n-am putut să nu observ cum mulţi dintre oamenii care nu aveau job nu reuşeau să se organizeze, nu erau productivi şi făceau doar o treime din cât făceam eu într-un interval de timp similar. Concluzia? Fiţi mândri de ceea ce faceţi, nu lăsaţi pe nimeni să vă spună cum ar trebui să vă organizaţi viaţa şi, mai ales, nu daţi voie altora să vă facă să vă simţiţi vinovaţi pentru cum vă câştigaţi banii! Munca nu e niciodată ruşinoasă şi nu, activitatea de freelancer în care nu eşti productiv, dar din poziţia căreia critici oamenii cu joburi full-time… ei bine, abia aceasta este ruşinoasă!

Iar acum, despre aprobare. E important să fiţi voi mândri de ceea ce aţi făcut, să vă construiţi încrederea în voi pas cu pas. Aşa cum scriam recent, mi-am luat puţin mai mult timp pentru mine, am reuşit să mă regrupez şi acum deja am planuri noi pentru care pot să îmi fac timp. Nu funcţionez prea bine fără liste şi fără verificări, din timp în timp, asupra progreselor făcute, iar cele aproximativ 6 luni în care nu am mai făcut asta s-au văzut. Însă se pare că la rentrée, cum spun francezii, mă ajută mereu să pun lucrurile în perspectivă şi să revizuiesc întreaga listă de obiective.

Fiţi atenţi în jurul vostru şi sinceri cu voi. Veţi depista mai uşor oportunităţile, veţi şti când să spuneţi da sau nu. Şi, mai presus de toate, iertaţi-vă pentru acele dăţi în care aţi fi vrut să reacţionaţi altfel şi n-aţi făcut-o. Îndreptaţi ceea ce e de îndreptat, concentraţi-vă numai asupra propriului drum şi construiţi, pas cu pas, viitorul frumos pe care vi-l doriţi, fiind recunoscători totodată pentru prezentul luminos în care trăiţi. Plecaţi urechile numai la vocea interioară şi sfaturile celor care vă iubesc, nicidecum la vorba lumii sau a celor pe care îi cunoaşteţi prea puţin pentru a şti dacă vă doresc cu adevărat binele.

© foto.

Distribuie...Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Pin on PinterestEmail this to someonePrint this page

About the author

mm

Mihaela

Scriu despre creativitate şi, săptămânal, despre cărţi. În tot acest timp, lucrez şi la cărţile mele. Pentru colaborări şi mai multe despre ce fac, vă invit să vizitaţi şi...

View all posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *